Mare-i Doamne slava Ta
Şi bun e ajutorul Tău,
Când îmi arăţi bunătatea
Mila, răbdarea şi-ndurarea
Preaputernic Dumnezeu!
Ce-aş fi eu fără de Tine
Făr-de iubirea Ta cea mare?
Cine mi-ar da înţelepciune?
Cine ar mai vorbi cu mine
Şi ar fi Cale şi-Ndrumare?
Cum aş putea eu să trăiesc
Fără de Cel ce este Viaţă?
Cum aş putea ca să găsesc
Drumul pe care-acum păşesc
De nu ar fi Domnul în faţă?
De El nu şi-ar întinde mâna
Spre a mă binecuvânta,
Cine mi-ar da mie Lumina?
Cine mi-ar şterge mie vina?
Cine, ar auzi când aş striga?
Cine? m-ar mai asigura
,,Eu sunt cu tine, te ajut"!
Şi cine-ar spune ,,Eu-s uşa"
,,Vino, şi nu te-nspăimânta
Sunt lângă tine, în faţa ta"!
Da! El merge înainte mea
El îmi deschide calea
În jurul meu e oastea Sa
Venită, spre a mă apăra.
Doamne! Ce mare-i slava Ta!
Amin
5.02.2012 Firenze
îndestul de frumos aranjată. Mereu, sub binecuvântările lui Dumnezeu, tot înainte!
El este Calea, Adevărul și Viața și ne dă înțelepciune de sus. Numai El ne ocrotește zilnic și e Singurul
care ne dă viața veșnică.
Frumoase și constructive versuri! Domnul să vă răsplătească munca !